Tragedia petrecută în această dimineață în județul Olt, unde două trenuri de marfă s-au ciocnit, soldându-se cu moartea unui șef de tren și rănirea altor două persoane, readuce în atenție problemele grave ale infrastructurii feroviare din România. Deși autoritățile au activat rapid Planul Roșu de intervenție, iar ancheta este în desfășurare, întrebarea esențială rămâne: cât de sigure mai sunt căile ferate din țara noastră?
În ultimele luni, accidentele feroviare au devenit din ce în ce mai frecvente. În vara anului trecut, un tren de călători a deraiat la Roșiori, iar în 2021, un tren de marfă a scăpat de sub control și a lovit o garnitură de călători în Gara Galați. De fiecare dată, explicațiile au fost similare: defecțiuni tehnice, infrastructură învechită, lipsa investițiilor sau erori umane.
Un sistem feroviar cu probleme sistemice
România deține una dintre cele mai extinse rețele feroviare din Europa de Est, însă modernizarea acestuia rămâne o provocare majoră. Lipsa investițiilor în căile ferate, echipamentele uzate moral și infrastructura învechită au transformat mersul cu trenul într-o adevărată aventură. Deși autoritățile promit în fiecare an reforme și investiții, realitatea din teren arată că astfel de tragedii sunt aproape inevitabile.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a transmis condoleanțe familiei victimei și a cerut o anchetă urgentă pentru stabilirea cauzelor. Însă dacă nu se vor lua măsuri concrete pentru îmbunătățirea siguranței feroviare, România riscă să rămână blocată într-un cerc vicios al accidentelor și al promisiunilor neonorate.
Cine plătește prețul nepăsării?
Dincolo de anchetele oficiale, realitatea tristă este că oamenii de rând—angajații CFR și pasagerii—sunt cei care plătesc cu viața sau cu sănătatea pentru deficiențele sistemului. Întrebarea rămâne: câte tragedii mai trebuie să se întâmple până când autoritățile vor lua măsuri reale pentru siguranța călătorilor și a angajaților?