Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) a intrat din nou în atenția publică după ce Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, a criticat dur activitatea acestei structuri, susținând că nu aduce niciun beneficiu real comunității și că reprezintă doar o platformă pentru împărțirea banilor publici pe criterii politice. Potrivit calculelor, ATOP consumă anual cel puțin 15 milioane de lei (aproximativ 3 milioane de euro) pentru indemnizațiile membrilor, bani care ajung în buzunarele consilierilor locali și județeni, fără să existe rezultate concrete pentru cetățeni.
ATOP funcționează ca un organism consultativ, fără personalitate juridică, pe lângă fiecare consiliu județean și Consiliul General al Municipiului București. Rolul său este să ofere consiliere instituțiilor precum poliția locală, însă, în practică, structura este percepută drept o sinecură politică, unde membrii – majoritatea oameni politici – primesc indemnizații de ședință pentru o activitate adesea formală. La nivel național există 42 de astfel de autorități, fiecare cu propriile comisii și bugete.
Exemplul ATOP Ilfov, care funcționează cu trei comisii dedicate coordonării situațiilor de urgență, stabilirii indicatorilor de performanță și problemelor sociale, ilustrează cât de fragmentată și birocratică poate deveni această structură. În ciuda sumelor considerabile cheltuite anual, impactul real asupra siguranței publice sau eficienței instituțiilor locale rămâne minim, după cum recunosc chiar unii dintre beneficiarii acestor indemnizații.
Declarațiile lui Ilie Bolojan, care a cerut desființarea ATOP, au reaprins discuția despre necesitatea reformei în administrația publică și despre modul în care sunt cheltuiți banii publici. Într-o perioadă în care eficiența și transparența ar trebui să fie priorități, existența unor astfel de structuri ridică semne de întrebare cu privire la responsabilitatea politicienilor față de contribuabili.