Într-un context politic și social tensionat, Călin Georgescu, fost candidat la funcția de președinte al României, a stârnit o avalanșă de reacții după ce, pe 26 februarie 2024, a fost anunțat oficial ca suspect într-un dosar penal ce vizează participarea la o organizație fascistă, activitate considerată infracțiune de legea română. La ieșirea din sediul Parchetului, Georgescu a făcut un salut asemănător celui nazist, cu mâna dreaptă la inimă și ridicând-o apoi în aer, un gest pe care l-a repetat de două ori, provocând un val de șoc în rândul opiniei publice.
Gestul său este cu atât mai controversat având în vedere declarațiile anterioare ale politicianului, care a proslăvit Mișcarea Legionară ca fiind „cea mai puternică esență și expresie de sănătate și voință proprie venită din poporul român”. În cadrul unor conferințe, Georgescu a susținut că idealul suprem al românilor ar trebui să fie „să murim pentru Cristos, pentru patrie”, acuzând totodată populația română de „slăbiciune” și afirmând că România nu are nevoie de minorități etnice.
În fața acestor acuzații, Parchetul General a adunat probe pentru a susține investigațiile, dar acestea nu pot fi utilizate de Curtea Constituțională (CCR) pentru a interzice dreptul de a participa la alegeri al lui Călin Georgescu, având în vedere că sunt doar „ceea ce spun procurorii”. Potrivit legii, orice restricționare a drepturilor unui individ trebuie să fie validată de o instanță, iar procesul judecătoresc va evalua ambele părți ale poveștii, inclusiv versiunea acuzatului.