Anul bugetar 2025 a început cu semnale alarmante pentru economia României, iar agențiile de rating internaționale au început să exprime îngrijorări serioase cu privire la stabilitatea financiară a țării. Cu un deficit bugetar estimat la cel puțin 7,5% din PIB și o perspectivă negativă asupra ratingului suveran, România se află într-o situație delicată care ar putea duce la o retrogradare în categoria „junk” – o clasificare care ar îndepărta investitorii străini și ar crește costurile împrumuturilor guvernamentale.
De ce este importantă această știre?
Un rating „junk” ar avea consecințe devastatoare pentru economia României: costuri mai mari de împrumut, scăderea încrederii investitorilor și o posibilă criză financiară. În plus, această situație ar pune în pericol programele de investiții și ar afecta direct viața cetățenilor prin reducerea fondurilor disponibile pentru sănătate, educație și infrastructură.
Ce spun experții?
Valentin Tătaru, economist șef la ING Bank
- Perspectivă neutră: În scenariul de bază, România își va menține ratingul actual, dar riscul unei retrogradări există.
- Deficitul bugetar: Este indicatorul-cheie care îngrijorează agențiile de rating. Pentru 2025, deficitul este estimat la cel puțin 7,5% din PIB, depășind ținta oficială de 7,0%.
- Perioadă de observare: Agențiile de rating vor monitoriza evoluția deficitului și a politicilor fiscale timp de cel puțin șase luni înainte de a lua o decizie finală.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România
- Șanse de retrogradare: Estimează că există o probabilitate de 30-40% ca România să fie retrogradată în categoria „junk” până la sfârșitul anului 2025.
- Factorii de risc:
- Alegerile din mai 2025: Credibilitatea politicii fiscale a viitorului guvern va fi decisivă.
- Șocuri externe: Un război tarifar, extinderea conflictului din Ucraina sau adoptarea unor politici eurosceptice ar putea agrava situația.
- Deteriorarea deficitului: În ianuarie 2025, deficitul a început cu o surpriză negativă de 0,6% din PIB, semnalând o gestionare fiscală problematică.
Ce factori contribuie la riscul de faliment?
- Deficit bugetar crescut
- România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, estimat la peste 7,5% din PIB pentru 2025.
- Cheltuielile guvernamentale au crescut rapid, în timp ce veniturile nu au ținut pasul.
- Perspectivă negativă a agențiilor de rating
- Toate cele trei mari agenții de rating (Moody’s, Fitch și S&P) au schimbat perspectiva României de la „stabilă” la „negativă”.
- Aceasta indică o îngrijorare crescută cu privire la capacitatea țării de a-și gestiona datoria publică.
- Riscuri externe
- Războiul din Ucraina: Orice extindere a conflictului ar putea afecta grav economia României.
- Politici eurosceptice: Dacă România ar adopta politici care să pună la îndoială angajamentele față de UE, acest lucru ar putea duce la o scădere a încrederii investitorilor.
- Gestionarea fiscală problematică
- În ianuarie 2025, deficitul a început cu o surpriză negativă de 0,6% din PIB, semnalând o gestionare fiscală slabă și o lipsă de transparență.
Ce ar însemna o retrogradare în categoria „junk”?
- Costuri mai mari de împrumut: România ar plăti dobânzi mai mari pentru împrumuturile guvernamentale, ceea ce ar crește povara datoriei publice.
- Scăderea investițiilor străine: Investitorii ar evita să investească într-o țară cu un rating scăzut, reducând astfel oportunitățile de creștere economică.
- Impact asupra economiei interne: Reducerea fondurilor disponibile pentru investiții publice ar afecta sănătatea, educația și infrastructura.
Ce poate face România pentru a evita acest scenariu?
- Consolidarea bugetară: Implementarea unor măsuri ferme pentru reducerea deficitului, cum ar fi creșterea eficienței colectării veniturilor și limitarea cheltuielilor neprioritare.
- Politici fiscale credibile: Viitorul guvern trebuie să promoveze o politică fiscală responsabilă și transparență în gestionarea fondurilor publice.
- Atragerea investițiilor străine: Crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru a stimula investițiile și creșterea economică.
Un moment crucial pentru economia României
România se află la un punct de cotitură. Deciziile luate în următoarele luni vor determina dacă țara va reuși să evite o retrogradare în categoria „junk” și să-și mențină stabilitatea financiară. Fără măsuri ferme și o gestionare fiscală responsabilă, riscul de faliment devine din ce în ce mai real.
Stabilitatea economică nu este un lux, ci o necesitate. Fără ea, niciun plan de dezvoltare sau de îmbunătățire a condițiilor de viață nu poate fi pus în practică.