Diana Șoșoacă, europarlamentar al formațiunii SOS și un cunoscut susținător al unor poziții politice non-conformiste, continuă să stârnească controverse prin declarațiile sale ieșite din comun. Recent, în cadrul unei emisiuni televizate difuzate pe B1 TV, Șoșoacă a anunțat că intenționează să călătorească personal în Coreea de Nord pentru a „verifica pe teren” realitatea regimului condus de Kim Jong Un. Într-o abordare surprinzătoare, europarlamentara a contestat eticheta de „dictatură” aplicată Coreei de Nord și Rusiei, afirmând că Uniunea Europeană sub conducerea Ursulei von der Leyen ar fi o formă mult mai gravă de autoritarism. Declarațiile sale nu doar că au stârnit reacții de uimire și amuzament, dar au ridicat și întrebări asupra viziunii sale politice și a intențiilor sale mai largi.
O poziție provocatoare: Europa ca „dictatură” și Coreea de Nord ca „mit urban”
Afirmațiile Dianei Șoșoacă sunt, cu siguranță, provocatoare, dar ridică și o serie de semne de întrebare asupra modului în care aceasta înțelege realitatea politică mondială. „Eu vreau să mă duc în Coreea de Nord să văd cât de dictatură este, pentru că am dubii. Atât timp cât Parlamentul European, sub conducerea Ursulei von der Leyen, acuză pe alții de dictatură, iar ei instalează cea mai cruntă dictatură din ultimii 300 de ani, am început să am dubii”, a declarat Șoșoacă în cadrul emisiunii.
Această comparație între „dictatura europeană” și regimurile autoritare din Coreea de Nord și Rusia nu este una nouă, dar forma în care este exprimată de Șoșoacă adâncește diviziunile ideologice existente în Europa. Europarlamentarul susține că, în viziunea sa, UE sub conducerea actuală este mai represivă decât regimurile de la est, și că acest lucru trebuie subliniat în mod deschis. De asemenea, interesul său de a vizita Coreea de Nord sugerează o viziune extrem de sceptică asupra unor narațiuni oficiale privind regimurile totalitare.
Realitatea regimurilor totalitare: între propagandă și dovezi clare
Coreea de Nord este recunoscută pe scară largă ca un regim totalitar, cu un control sever asupra vieții cetățenilor și cu încălcări flagrante ale drepturilor omului. În această țară, aproape toate aspectele vieții sunt reglementate de stat, iar orice formă de opoziție față de conducerea regimului este sever pedepsită. Ceea ce poate părea „o alegere personală” pentru Șoșoacă – de a călători în Coreea de Nord pentru a verifica „dictatura” – se dovedește a fi o abordare extrem de riscantă și plină de contradicții, dat fiind că regimul nord-coreean este cunoscut pentru faptul că nu permite accesul liber al străinilor și pentru faptul că sursele de informații externe sunt sever restricționate.
De asemenea, este important de menționat că regimurile autoritare, cum ar fi cel din Coreea de Nord, nu permit nici măcar un simplu turism liber. Vizitele sunt atent reglementate și supravegheate, iar orice interacțiune cu localnicii este controlată cu strictețe. În acest context, posibilitatea ca Diana Șoșoacă să ajungă într-adevăr să înțeleagă „pe teren” realitatea regimului nord-coreean este extrem de puțin probabilă. Este mai mult un gest simbolic decât unul ce ar putea oferi o înțelegere profundă a regimului.
Europa vs. Coreea de Nord – O comparație riscantă
Deși Șoșoacă afirmă că Europa, în special sub conducerea actualei Comisii Europene, reprezintă o formă de autoritarism mai gravă decât regimurile menționate, această comparație este una riscantă și departe de a fi obiectivă. Europa este, totuși, un continent diversificat, cu multiple sisteme democratice care garantează libertățile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv libertatea de exprimare, de mișcare și de asociere. Comparația cu Coreea de Nord, care este complet lipsită de aceste drepturi fundamentale, este nu doar eronată, ci și iresponsabilă, având în vedere impactul pe care astfel de declarații îl pot avea asupra înțelegerii publice a democrației europene.
Este, de asemenea, de menționat că regimurile de tip totalitar nu se limitează doar la controlul mediatic sau la interdicții absurde de „coafuri aprobate”. În Coreea de Nord, populația este supusă unei cenzuri extreme, nu poate călători în afacerea țării, iar toate sursele de informații sunt strict controlate de stat. Faptul că o persoană precum Diana Șoșoacă își permite să minimalizeze aceste realități sub pretextul unor dubii personale ridică întrebări legate de cunoașterea profundă a realităților geopolitice și de respectul față de principiile fundamentale ale democrației.
O retorică ce poate dăuna imaginii politice a României
În final, în ciuda intențiilor de a provoca un dialog sau de a pune sub semnul întrebării politica europeană, afirmațiile Dianei Șoșoacă nu aduc mai multă lumină asupra realităților geopolitice actuale, ci mai degrabă amplifică confuzia. Deși este important să menținem un dialog deschis și critic în fața regimurilor autoritare, trebuie să recunoaștem și să protejăm valorile fundamentale ale democrației care ne definesc ca europeni.
Compararea Uniunii Europene cu regimuri totalitare este o abordare riscantă și periculoasă, care poate slăbi poziția României pe scena internațională, mai ales într-o perioadă în care unitatea și sprijinul pentru valorile democratice sunt mai importante ca oricând. În loc să ne concentrăm pe teoriile contestate și pe afirmațiile care doar ne divid, ar trebui să promovăm un discurs bazat pe educație politică și pe consolidarea valorilor democratice care ne definesc ca societăți libere și deschise.