uncționarii publici din România se află, din nou, în fața unei propuneri legislative care nu doar că sfidează logica, dar pune în pericol însăși funcționalitatea sistemului administrativ. Inițiativa prin care se impun evaluări anuale scrise, obligând angajații din administrație să memoreze și să reproducă fidel mii de pagini de legislație într-o continuă schimbare, nu este doar ineficientă, ci și profund abuzivă. Această măsură nu reflectă realitatea muncii din instituțiile publice și nu contribuie în niciun fel la îmbunătățirea calității serviciilor oferite cetățenilor.
Un test al obedienței, nu al competenței
Dacă această lege va fi implementată, funcționarii publici nu vor mai fi evaluați pe baza capacității lor de a lua decizii corecte, de a gestiona situații complexe sau de a-și îndeplini atribuțiile în mod eficient. În schimb, vor fi supuși unui examen care testează memoria mecanică, într-un domeniu în care legislația este modificată atât de frecvent încât chiar și cei mai experimentați juriști recurg la documentație pentru a se asigura că aplică cele mai recente reglementări.
Ne aflăm într-un paradox periculos: în loc să investim în digitalizare, în instrumente care să faciliteze accesul rapid la informație și să optimizeze activitatea funcționarilor, transformăm administrația într-un concurs absurd de memorare. România are deja un deficit major de personal în administrația publică, comparativ cu media europeană, iar impunerea unor astfel de reguli nu va face decât să agraveze problema.
Funcționarul public, țap ispășitor al incompetenței politice
Această propunere nu poate fi privită izolat, ci în contextul unui lung șir de măsuri care subminează constant funcția publică. În loc să îmbunătățim condițiile de muncă, să stimulăm performanța și să creăm un sistem administrativ modern, asistăm la o politică deliberată de descurajare a angajaților profesioniști.
Se ignoră complet faptul că funcționarii publici trebuie să se ocupe de o gamă largă de responsabilități, de la implementarea politicilor publice până la gestionarea unor situații de criză, unde competențele analitice și decizionale sunt esențiale. Un astfel de sistem de evaluare artificial și lipsit de relevanță nu va duce decât la demotivare, la un exod al specialiștilor din sectorul public și la o scădere drastică a eficienței instituțiilor.
O administrație performantă se construiește prin profesionalism, nu prin umilire
Comparativ cu alte state europene, unde administrațiile publice se axează pe digitalizare, formare profesională continuă și pe evaluări bazate pe competențe reale, România pare să aleagă un drum invers: birocratizare excesivă și măsuri care nu au alt scop decât eliminarea angajaților incomozi și obedientizarea funcționarilor rămași.
Această propunere legislativă nu este despre eficiență, ci despre control. Este un exercițiu de putere din partea unor decidenți care, de cele mai multe ori, sunt mai puțin pregătiți profesional decât cei pe care îi supun acestor reguli absurde. În loc să își asume responsabilitatea pentru haosul legislativ și pentru lipsa de viziune în administrația publică, politicienii aleg să paseze vina și să transforme funcționarii publici în țapi ispășitori.
O măsură toxică pentru administrație și pentru cetățeni
Într-un stat în care administrația publică ar trebui să fie coloana vertebrală a bunei guvernări, astfel de inițiative nu fac decât să slăbească și mai mult sistemul. O administrație performantă se construiește prin competență, transparență și respect față de cei care o servesc, nu prin măsuri absurde care îngreunează activitatea funcționarilor și îndepărtează profesioniștii.
Dacă această lege va fi adoptată, nu doar funcționarii publici vor avea de suferit, ci și cetățenii, care se vor confrunta cu un sistem tot mai rigid, mai puțin eficient și mai vulnerabil la influențe politice. România nu își poate permite să piardă oameni competenți într-un moment în care are mai mult ca niciodată nevoie de o administrație modernă, eficientă și profesionistă.
Bogdan ŞCHIOP – Preşedinte al FNSA