Burila Mare, o localitate din județul Mehedinți, a trăit marți, 6 mai, un episod meteorologic violent, descris de primar drept o adevărată „apocalipsă”. O grindină de dimensiuni colosale – cât un ou de găină – a distrus acoperișuri, mașini, culturi și case, lăsând în urmă o comunitate devastată și întrebări dureroase privind funcționalitatea sistemelor de protecție antigrindină din România.
Ce s-a întâmplat: Grindina a făcut ravagii în mai puțin de o oră
Potrivit relatărilor primarului din Burila Mare, între orele 18:30 și 19:00 cerul s-a dezlănțuit. S-a abătut asupra satului o grindină atât de mare încât peste 220 din cele 270 de gospodării au rămas fără acoperișuri. Tavanele au căzut în unele locuințe, iar în tot satul parbrizele mașinilor au fost făcute zob. Estimările vorbesc despre un dezastru aproape total – iar localnicii, deja afectați de criza economică și agricolă, sunt acum puși în fața unor pagube uriașe.
Sistemul antigrindină românesc: prezent, dar inactiv
Burila Mare se află în aria de acoperire a stației antigrindină de la Jiana. Problema este că… stația nu funcționează. Potrivit primarului, sistemul a fost închis în urma protestelor fermierilor care au acuzat că rachetele antigrindină ar influența negativ cantitatea de precipitații și randamentul agricol. În consecință, rachetele nu au mai fost lansate, iar satul a fost expus în totalitate fenomenelor extreme.
Într-un paradox dureros, satele vecine – aflate în apropierea malului sârbesc al Dunării – au scăpat nevătămate. Motivul? Protecția oferită de stațiile antigrindină ale Serbiei, care funcționează impecabil și au acționat prompt.
Alerta RO-ALERT: O glumă amară?
Alt element revoltător: sistemul de avertizare RO-ALERT a trimis notificarea abia la 20-25 de minute după ce grindina deja se încheiase. Practic, avertismentul a venit când potopul trecuse, iar localnicii se apucaseră deja să scoată apa și să înlăture bucățile de gheață. Acest tip de reacție întârziată din partea sistemelor de urgență ridică semne serioase de întrebare privind eficiența infrastructurii digitale de protecție civilă.
Agricultura în colaps
Pe lângă pagubele materiale din gospodării, fermierii din zonă se confruntă și cu pierderi masive în agricultură. Culturile proaspăt semănate, în care investiseră bani și muncă, au fost distruse în doar 30 de minute. În lipsa unei intervenții rapide din partea autorităților sau a unei forme reale de despăgubire, mulți agricultori vor fi puși în imposibilitatea de a-și continua activitatea în sezonul agricol actual.
O criză sistemică, nu doar un incident meteo
Acest dezastru nu este un simplu fenomen izolat. El scoate la iveală un lanț de probleme sistemice:
- Politizarea deciziilor științifice, precum oprirea stațiilor antigrindină la presiunea unor grupuri de interese;
- Incompetența operațională a autorităților, care trimit alerte când pericolul deja s-a produs;
- Lipsa unei strategii de despăgubire eficientă, care să ajute real comunitățile afectate de fenomene meteo extreme.
România nu duce lipsă de echipamente sau de sisteme de protecție. Ce lipsește este voința, coordonarea și curajul decidenților de a pune știința și binele comun înaintea fricilor populiste.
Cine răspunde pentru grindina din Burila Mare?
Burila Mare nu este doar un sat lovit de grindină. Este un exemplu viu al falimentului instituțional în fața crizelor climatice. Acolo unde Serbia reușește să-și protejeze cetățenii cu un sistem antigrindină funcțional, România cedează în fața unor teorii nefondate și lasă comunități întregi pradă naturii.
Dacă acest incident nu va declanșa o regândire serioasă a sistemelor de protecție meteo și a modului în care RO-ALERT funcționează, atunci vom asista neputincioși la repetarea acestui scenariu. Iar data viitoare, poate nu va fi doar un sat, ci un întreg județ.