Sibiu, orașul care va străluci ca Capitală Europeană a Culturii în 2027, are acum o nouă capodoperă: un bloc care a spus „NU” la izolație, preferând să rămână credincios tradiției vechi de a îngheța iarna și a transpira vara. Locatarii de pe strada Uzinei au decis să nu profite de fondurile nerambursabile din PNRR pentru reabilitarea termică, iar motivele lor sunt… ei bine, ușor de comentat la o cafea.
„Pereții nu mai sunt ai noștri!” – Drama unui bloc
Într-un grup de WhatsApp care probabil a văzut mai multă acțiune decât ultimul film Marvel, locatarii au decis soarta blocului lor. O vecină a declarat solemn: „Dacă acceptăm reabilitarea, pereții nu mai sunt ai noștri!”. Și, într-adevăr, de ce ai vrea ca pereții tăi să fie izolați când poți să ai gheață pe pereți în loc de tapet?
Un alt locatar a adăugat: „Banii ăștia nu sunt nerambursabili! O să trebuiască să-i dăm înapoi!”. Evident, el a uitat să menționeze că fondurile PNRR sunt, de fapt, nerambursabile, dar cine are nevoie de detalii când poți să ai teorii conspiraționale?
„Renovarea reduce consumul de energie? Nu, mulțumim!”
Una dintre locatare a avut un argument de necontestat: „Renovarea energetică reduce consumul de energie și protejează mediul. Dar noi ce câștigăm? Să nu ne trezim că avem și ei cotă parte din proprietate!”. Așadar, mai bine să plătești facturi uriase la energie decât să riști să împărți un perete cu „ei” – cine sunt „ei”, rămâne un mister.
Primăria Sibiu: „Vă dăm bani să vă reabilitați blocul!” Locatarii: „Nu, mulțumim, preferăm să înghețăm!”
Primăria Sibiu, care probabil se întreabă acum de ce se mai obosește, a încercat să-i convingă pe locatari să depună dosarul pentru reabilitare. Dar, după ce au auzit că „pereții nu mai sunt ai lor”, au renunțat. Între timp, blocul rămâne un monument al eficienței energetice… a anilor ’80.
Un bloc, o comunitate, o tragedie… comică
În final, această poveste este un exemplu perfect de cum uneori ne sabordăm singuri șansele de a trăi mai bine. Locatarii de pe strada Uzinei au ales să rămână credincioși frigului, facturilor mari și pereților neizolați. Și, cine știe, poate că peste câțiva ani, când vor sta înfofoliți în paturi cu cinci straturi, își vor aminti cu nostalgie de ziua în care au putut să spună „NU” la izolație.
Până atunci, blocul lor va rămâne un simbol al rezistenței românești… împotriva bunului-simț. Și dacă vreodată vă întrebați de ce România are probleme cu fondurile europene, amintiți-vă de acești locatari care au ales să înghețe cu mândrie, doar ca să nu riște să „piardă” un perete.
Morală: Uneori, cel mai bun izolant este… orgoliul.