Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, a depus o contestație la Biroul Electoral Central (BEC) împotriva candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2025. Motivația contestației nu se bazează doar pe aspecte formale, ci pe incompatibilitatea evidentă dintre discursul lui Georgescu și valorile fundamentale ale democrației și statului de drept din România.
O candidatură care încalcă principiile constituționale
Potrivit SNSPA, contestația subliniază faptul că retorica extremistă și prorusă a lui Călin Georgescu contravine unor prevederi clare din Constituția României, precum respectarea statului de drept, a valorilor democratice și a apartenenței României la Uniunea Europeană și NATO. Mai exact, contestarea sa se raportează la articolul 1 din Constituție, care definește România ca un stat democratic, și la articolele 148 și 149, care consacră integrarea țării în structurile europene și euroatlantice.
Prin urmare, rectorul SNSPA cere BEC nu doar să verifice îndeplinirea condițiilor de formă și fond ale candidaturii, ci și să analizeze dacă discursul și acțiunile lui Călin Georgescu respectă principiile esențiale ale Constituției.
De ce este periculoasă candidatura lui Călin Georgescu?
Călin Georgescu s-a remarcat prin pozițiile sale radicale, promovând o agendă eurosceptică și pro-rusă, atacând partidele politice, presa și instituțiile democratice ale statului. Mai mult decât atât, el a declarat în repetate rânduri că ar desființa sistemul democratic actual, ceea ce ridică întrebarea: poate un candidat care promovează idei totalitare să fie considerat eligibil pentru cea mai înaltă funcție în stat?
Contestația rectorului SNSPA nu este doar un act simbolic, ci o încercare de a trage un semnal de alarmă asupra pericolului reprezentat de radicalizarea discursului politic în România. Într-un context geopolitic tensionat, cu amenințări hibride venite dinspre Rusia și alte regimuri autoritare, este esențial ca România să își protejeze valorile democratice și să nu permită ca figuri politice cu viziuni extremiste să capete influență la nivel național.
Acum rămâne de văzut cum va răspunde Biroul Electoral Central la această contestație. Decizia BEC ar putea deveni un precedent important în privința validării candidaturilor politice în România. Cert este că acest caz subliniază o problemă mai largă: ascensiunea unor figuri politice cu viziuni anti-democratice și necesitatea ca instituțiile statului să acționeze ferm pentru a proteja democrația.