Discuțiile dintre liderii principalelor partide politice din România (PSD, PNL, USR, UDMR) au adus în prim-plan un pachet amplu de măsuri fiscale și bugetare menite să reducă deficitul și să asigure încasări suplimentare la bugetul de stat. Printre propunerile analizate se numără creșterea unor taxe-cheie, introducerea de noi impozite și tăieri de cheltuieli în sectorul public, însă consensul politic lipsește încă, iar negocierile continuă
Principalele măsuri fiscale discutate
- Impozit pe dividende: creșterea de la 10% la 16%
- Impozit pe profit: creșterea de la 16% la 19%
- TVA: propunere de majorare a cotei generale de la 19% la 21% și creșterea TVA pentru HoReCa la 19% (de la cota redusă actuală)
- Taxă de solidaritate: 16% pe veniturile nete care depășesc 10.000 de lei, aplicabilă până la finalul anului 2025
- Impozit progresiv: de la 1 ianuarie 2026, cu detalii de implementare încă în discuție
- Taxă de 2% pe tranzacțiile de externalizare a veniturilor (prețuri de transfer)
- CASS de 10% pentru pensiile mai mari de 2.500 de lei
- Majorarea impozitului pe câștigurile din tranzacții cu criptomonede la 16%
- Creșterea accizelor cu 20%, în special pentru produse considerate de lux și pentru jocuri de noroc
- Eliminarea facilităților fiscale pentru baruri și cluburi de noapte (impozit de 5% în prezent), cu creșterea TVA la cota generală pentru HoReCa
- Listarea sau privatizarea unor companii de stat precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Salrom, Portul Constanța, Romgaz
Alte măsuri bugetare și de reducere a cheltuielilor
- Reduceri de personal în administrația locală și centrală, cu un procent de 10% la nivel național și de 20% în funcție de numărul de locuitori la nivel local
- Tăieri de sporuri și beneficii: limitarea sporului pentru condiții vătămătoare la o sumă fixă (500 sau 1.000 lei), plafonarea primelor la 300 de lei, eliminarea drepturilor de delegare și a celui de-al 13-lea salariu la companii și agenții de stat
- Voucherele de vacanță vor fi păstrate, dar doar pentru salarii brute sub 6.000 de lei și utilizabile exclusiv în extrasezon, de către familii cu copii
- Norma de hrană va fi menținută, dar plafonul salarial sub care se acordă scade la 6.000 de lei brut
- Concedierea a 10% din personal în toate instituțiile publice și reducerea bugetelor cu 5% pentru fiecare ordonator de credite
- Cumulul pensie-salariu va fi permis doar pentru cei pensionați la vârsta standard, nu și pentru cei cu pensie anticipată
Aceste măsuri sunt discutate pe fondul presiunii Comisiei Europene, care cere României să reducă rapid deficitul bugetar (de la 9,3% din PIB în 2024 la 7% în 2025) și să implementeze reforma fiscală asumată prin PNRR și planul fiscal pe șapte ani Dacă nu sunt adoptate reforme fiscale substanțiale, România riscă blocarea fondurilor europene și creșterea vulnerabilității macroeconomice