În plină iarnă, când drumurile din România devin adevărate provocări pentru șoferi, oficialii sunt adesea criticați pentru lipsa de implicare în gestionarea situației. Însă prefectul județului Buzău, Daniel Țiclea, a ales o metodă inedită pentru a demonstra că monitorizează activitatea drumarilor: a gustat zăpada de pe carosabil pentru a verifica dacă s-a folosit material antiderapant.
Un experiment neobișnuit sau o strategie de imagine?
Momentul, surprins într-un clip video devenit viral, a atras atât aprecieri, cât și ironii. Pe de o parte, unii au văzut în gestul prefectului o încercare sinceră de a se asigura că deszăpezirea se face conform normelor. Pe de altă parte, scepticii au interpretat totul ca pe o strategie de PR, menită să creeze o imagine de „om al poporului”, care se implică direct în problemele comunității.
„Ninge liniștit la ieșire din Scurtești și pentru a vedea dacă într-adevăr s-a trecut cu material, o să verificăm exact pe asfalt. E sărat, deci s-a dat cu material antiderapant”, a declarat prefectul în filmare.
Precedente și comparații: Cât de eficient este acest mod de verificare?
De-a lungul anilor, au existat numeroase controverse privind eficiența deszăpezirii în România. De la drumuri blocate zile întregi, până la situații în care contractele de deszăpezire au fost suspectate de corupție, fiecare iarnă vine cu aceleași întrebări: s-a acționat la timp? S-a folosit suficient material?
Comparativ, în alte țări, astfel de verificări sunt făcute prin analize tehnice, nu prin metode empirice. De exemplu, în state precum Norvegia sau Canada, drumurile sunt inspectate prin probe prelevate și analizate în laboratoare pentru a determina concentrația de sare sau nisip. În acest context, metoda „gustului” folosită de prefectul din Buzău pare mai degrabă simbolică decât științifică.
Concluzie: O implicare apreciată, dar este suficient?
Deși inițiativa prefectului arată dorința de implicare, rămâne întrebarea: este gustatul zăpezii o metodă eficientă de verificare? Sau este doar un gest de imagine? Cert este că astfel de acțiuni atrag atenția publicului și pun presiune pe autorități să fie mai transparente și mai active în gestionarea problemelor de infrastructură în sezonul rece.
În final, poate că adevărata măsură a eficienței va fi vizibilă nu în postările virale, ci în starea reală a drumurilor și siguranța participanților la trafic.