Revoluția energetică a României a fost un proces complex în 2024, marcat de controverse și provocări din cauza măsurilor de tranziție energetică. Aceste măsuri au inclus eliminarea grupurilor pe cărbune și gaz fără a le înlocui cu soluții alternative eficiente, ceea ce a dus la instabilitate în sistemul energetic. Însă, în ciuda acestor dificultăți, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a avut un rol esențial în implementarea unui plan strategic pentru dezvoltarea energiilor regenerabile și îmbunătățirea infrastructurii energetice.
Provocările din sectorul energetic al României în 2024
Una dintre cele mai mari provocări din sectorul energetic din 2024 a fost eliminarea treptată a grupurilor pe cărbune și gaz, fără a le înlocui cu surse alternative eficiente de energie verde. Aceste grupuri aveau un rol crucial în asigurarea unei rezerve de energie în perioadele de vârf, iar eliminarea lor fără soluții viabile a dus la un deficit de energie și la o dependență tot mai mare de importuri, ceea ce a afectat competitivitatea economică a țării.
În plus, schimbările climatice au avut un impact considerabil asupra producției de energie din surse regenerabile, iar în perioadele de secetă prelungită sau de calm atmosferic, producția de energie eoliană și hidro a scăzut, lăsând România vulnerabilă la fluctuațiile pieței energetice internaționale.
Realizările lui Sebastian Burduja în 2024
“Am finalizat Grupul 5 Rovinari, după aproape 10 ani – 330 MW producție de energie în bandă și peste 140 milioane EUR, o investiție majoră într-un grup modernizat, pe bază de lignit, la cele mai stricte standarde de mediu. În momentele critice pentru sistemul energetic, cărbunele rămâne un factor de siguranță, asigurând stabilitatea sistemului energetic prin efortul minerilor și al operatorilor termocentralelor. Principiul urmat pe tot parcursul mandatului: nu se închide niciun grup pe cărbune până nu avem ce să punem în loc – tot producție de energie în bandă (de ex., grupuri pe gaz).
48. Am accelerat investițiile noi în grupuri pe gaz la Complexul Energetic Oltenia (CEO), conform planului de restructurare. Ministerul energiei a semnat două contracte pentru construcția a două centrale pe gaz: 850 MW la Ișalnița și 475 MW la Turceni – CE Oltenia. Investiția depășește 840 milioane EUR; astfel reinventăm CEO și facem trecerea României de la cărbune la gaz. Ambele centrale sunt în procedură de licitație.
49. Am semnat contractele pentru peste 700 MW parcuri solare la CEO, în parteneriat cu două companii private. Investiția depășește 660 milioane EUR, iar termenul de punere în funcțiune este 2025-2026.
50. Am semnat contractul pentru finanțarea reabilitării și modernizării microhidrocentralei de 9,9 MW de la S.E. Turceni. Investiția depășește 9,4 milioane EUR și face parte din planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia.
51. Am salvat peste 2000 de locuri de muncă în minerit prin crearea Complexului Energetic Valea Jiului. Operațiunea a inclus darea în plată a fostei companii, Complexul Energetic Hunedoara (CEH), aflată în pragul falimentului, și operaționalizarea CEVJ prin investiții necesare. Cu un ajutor de stat de 3,9 miliarde lei, aprobat recent de Comisia Europeană, CEVJ gestionează punerea în siguranță a minelor Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan și își diversifică activitatea prin proiecte regenerabile.
52. Zero conflicte de muncă în Valea Jiului și în Gorj. Pe parcursul mandatului, nu au existat greve ale minerilor, negocierile cu sindicatele fiind deosebit de dificile. De fiecare dată, discuțiile au fost finalizate cu succes.”
Deși guvernul a întâmpinat dificultăți în procesul de tranziție, Sebastian Burduja, în calitate de ministru al Energiei, a reușit să implementeze o serie de realizări importante. În perioada iunie 2023-decembrie 2024, ministerul Energiei a reușit să îndeplinească un set semnificativ de obiective, printre care se numără promovarea energiei regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea infrastructurii energetice.
Sebastian Burduja a contribuit la extinderea rețelelor de energie regenerabilă și a accelerat proiectele de modernizare a infrastructurii de stocare a energiei, pentru a sprijini tranziția către surse mai curate de energie. De asemenea, a promovat legislația necesară pentru creșterea producției de energie solară și eoliană, pentru a asigura o independență energetică mai mare în fața crizelor externe.
Cu toate acestea, unele măsuri strategice au fost considerate greșite de către experți și sindicaliști. În ciuda eforturilor de a sprijini energia verde, guvernul a avut dificultăți în gestionarea tranziției, iar anumite grupuri energetice pe cărbune și gaz au fost eliminate prea rapid, fără a pune în loc soluții suficiente. Aceste măsuri au dus la o presiune suplimentară asupra sistemului energetic, crescând dependența României de importuri și afectând stabilitatea prețurilor.
În plus, măsurile de austeritate impuse au dus la scăderea bugetului pentru investiții în infrastructura energetică și în soluțiile de eficiență energetică. Aceste tăieri bugetare au avut un impact direct asupra capacității României de a implementa soluții pe termen lung și de a se adapta rapid la noile reglementări europene privind energia curată.
Perspectivele pentru 2025: Măsuri corective și investiții în energie verde
Pentru 2025, România va trebui să adopte măsuri corective pentru a asigura stabilitatea și independența energetică. În acest context, ministrul Burduja va trebui să continue să sprijine investițiile în infrastructura de energie regenerabilă, dar și în soluțiile de stocare a energiei pentru a răspunde cerințelor pieței și a preveni crizele energetice.
În plus, va fi esențial ca România să dezvolte soluții mai eficiente de stocare a energiei și să sprijine producția de energie nucleară, care poate oferi o alternativă stabilă și curată. Guvernul va trebui să investească și în modernizarea rețelelor electrice, pentru a face față creșterii cererii și pentru a asigura o livrare continuă de energie, chiar și în perioadele de vârf.