Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, se află în aceste zile la Bruxelles, unde poartă discuții cu oficialii Comisiei Europene cu privire la prelungirea exploatării miniere în România. Însoțit de Dan Plaveti, managerul Complexului Energetic Oltenia (CEO), Burduja încearcă să obțină sprijinul Uniunii Europene pentru menținerea activității miniere într-o perioadă în care tranziția energetică și politicile ecologice ale UE pun presiune pe industria cărbunelui.
“Am venit cu energia de acasă pentru energia României de mâine — sigură, accesibilă și competitivă, curată. În această ordine de priorități. Voi reveni cu noutăți“, a declarat Burduja pe rețelele sociale, subliniind că securitatea energetică rămâne principala preocupare a Guvernului României.
Contextul problemei: România între tranziția verde și realitatea energetică
Uniunea Europeană și-a propus ca obiectiv principal reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eliminarea treptată a combustibililor fosili, inclusiv a cărbunelui, prin Pactul Verde European. România s-a angajat, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să închidă mai multe unități pe cărbune până în 2032, iar acest proces deja a început cu termocentrale din cadrul CEO.
Cu toate acestea, energia pe bază de cărbune reprezintă încă un pilon esențial al securității energetice românești, iar alternativele regenerabile nu sunt încă suficient dezvoltate pentru a compensa complet pierderile. Complexul Energetic Oltenia este unul dintre principalii furnizori de energie ai țării, iar închiderea sa prematură ar putea avea consecințe economice grave, inclusiv pierderea locurilor de muncă pentru mii de oameni din Gorj și alte județe dependente de minerit.
Ce ar putea obține România de la Comisia Europeană?
Negocierile purtate de Burduja la Bruxelles sunt cruciale pentru viitorul sectorului energetic. Există mai multe posibilități:
- O prelungire a perioadei de funcționare pentru exploatările miniere, permițând României să mențină producția de energie din cărbune mai mult timp.
- Sprijin financiar suplimentar pentru tranziția energetică, astfel încât România să poată investi mai rapid în surse regenerabile și în tehnologii de captare a carbonului.
- O flexibilizare a angajamentelor din PNRR, astfel încât închiderea capacităților pe cărbune să se facă gradual și nu sub presiunea unor termene-limită imposibil de respectat.
România trebuie să abordeze tranziția energetică cu pragmatism, nu doar cu entuziasm ecologic impus de Bruxelles. Închiderea prea rapidă a minelor și a termocentralelor ar putea aduce probleme sociale grave (șomaj, sărăcie, migrație economică), dar și probleme de securitate energetică.
Burduja are o misiune dificilă, iar rezultatul acestor negocieri va arăta dacă România reușește să-și impună punctul de vedere în fața Comisiei Europene sau dacă va fi forțată să urmeze un calendar strict, indiferent de consecințe.