Directorul Romsilva care a încasat prima de pensionare de 100.000 de euro s-a reangajat tot la Romsilva, în aceeași poziție de conducere, și obține în prezent un venit de aproximativ 9.000 de euro lunar, incluzând atât salariul, cât și pensia. Este vorba despre Teodor Țigan, un nume deja controversat în spațiul public, mai ales datorită averii impresionante pe care a acumulat-o de-a lungul anilor.
Reangajare după o primă generoasă de pensionare
Conform investigațiilor realizate de activistul de mediu și jurnalistul Mihai Goțiu, Teodor Țigan a fost șeful Romsilva pentru o perioadă, după care s-a pensionat, reușind astfel să încaseze o primă de pensionare considerabilă, în valoare de 100.000 de euro brut. Totuși, această ieșire la pensie nu a fost de lungă durată, întrucât Țigan a revenit rapid pe un post de conducere în cadrul Romsilva, director al unei direcții silvice județene, chiar dacă aceasta se afla în pragul falimentului. Această mișcare i-a adus un venit anual de 473.000 de lei, la care se adaugă pensia sa de 63.000 de lei pe an, consolidându-i astfel statutul de unul dintre cei mai bine remunerați funcționari din sistemul silvic românesc.
Avere impresionantă și decizii controversate
Pe lângă veniturile sale substanțiale, declarația de avere a lui Teodor Țigan indică o colecție impresionantă de proprietăți. Conform documentelor consultate de publicația „Adevărul”, acesta deține trei case, patru apartamente și nu mai puțin de 17 hectare de teren agricol, ceea ce ridică suspiciuni privind proveniența acestor bunuri.
De asemenea, pe lângă imobile, Țigan deține bijuterii evaluate la zeci de mii de euro, mașini de lux și conturi bancare consistente. Această avere a fost adunată într-un domeniu în care salariile sunt, teoretic, modeste, ceea ce a stârnit nemulțumirea și indignarea activiștilor de mediu și a opiniei publice.
Un trecut marcat de controverse
În 2020, pe când ocupa poziția de director general al Romsilva, Teodor Țigan s-a făcut remarcat prin declarațiile sale controversate. Acesta a susținut că 90% dintre ONG-urile care semnalează tăierile ilegale de păduri din România ar fi „anti-românești” și a refuzat să sprijine măsurile de prevenire a defrișărilor ilegale, dezbătute atunci în Parlament. Astfel, în loc să contribuie la combaterea fenomenului tăierilor abuzive, Țigan s-a poziționat împotriva celor care încercau să oprească distrugerea pădurilor.
Concluzie: România – raiul pensionarilor de lux?
Cazul lui Teodor Țigan ridică multiple semne de întrebare despre modul în care funcționează sistemul public în România. Cum este posibil ca un fost director să încaseze o primă uriașă de pensionare și să revină imediat pe aceeași funcție, beneficiind în continuare de un salariu generos și o pensie considerabilă? Această practică, deși legală, este profund imorală și reflectă un sistem în care relațiile și influența cântăresc mai mult decât competența și etica profesională.
Astfel de situații demonstrează de ce multe dintre instituțiile statului sunt ineficiente și de ce resursele financiare ale României sunt risipite în favoarea unui cerc restrâns de privilegiați. O reformă reală a administrației publice ar trebui să impună limite clare în ceea ce privește cumulul pensiei cu salariul și să prevină astfel de abuzuri. Până atunci, însă, cazuri precum cel al lui Teodor Țigan vor continua să alimenteze frustrarea cetățenilor și să pună sub semnul întrebării corectitudinea și transparența instituțiilor statului.