Românii ar putea fi nevoiți să plătească o taxă de 20 de bani pentru fiecare tranzacție financiară, dacă o propunere recent discutată la nivel guvernamental va fi adoptată. Măsura, prezentată drept o soluție la deficitul bugetar uriaș de 9%, ar putea aduce statului venituri de aproximativ 10 miliarde de euro anual.
România, presată de deficit și riscul pierderii fondurilor europene
Deficitul bugetar a atins cote alarmante. Dacă acesta nu este redus urgent, România riscă suspendarea fondurilor europene, inclusiv din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Astfel, guvernul caută metode rapide și eficiente de a colecta bani la buget, iar una dintre propuneri este introducerea unei taxe de 0,2% pe fiecare tranzacție efectuată în țară.
Ce înseamnă această taxă pentru cetățeni?
Noua taxă s-ar aplica indiferent de natura tranzacției: fie că este vorba despre o plată la supermarket, comanda unui meniu la KFC, transferuri bancare în lei sau valută, sau achiziții online. Concret, o plată de 100 de lei ar genera un cost suplimentar de 20 de bani, pe care statul l-ar colecta automat.
În 2023, volumul tuturor tranzacțiilor a fost estimat la aproximativ 25.000 de miliarde de lei, potrivit Profit.ro. Aplicând o taxă de 0,2%, guvernul ar încasa circa 50 de miliarde de lei anual, adică în jur de 10 miliarde de euro.
Impactul economic și scenariile posibile
Dacă economia continuă să crească și digitalizarea tranzacțiilor avansează, estimările arată că volumul ar putea ajunge la 40–50 de mii de miliarde RON anual. În acest caz, cota taxei ar putea fi redusă până la 0,1%, generând în continuare venituri semnificative.
Tensiuni politice și reacții din PSD
Propunerea nu este însă asumată oficial de niciun partid. PSD, aflat într-o perioadă de scădere în sondaje, a respins ideea, precizând că nu le aparține. Deputatul PSD Florin Manole a declarat:
„Prima propoziție este că nu PSD a propus această măsură… Nu știu cine a propus-o și nu vreau să răspund pentru celelalte partide”.
De altfel, guvernul a mai încercat în trecut să impună măsuri similare, precum contribuții de sănătate pentru pensionari sau tăierea sporurilor de antenă, însă presiunile sociale și politice au blocat aceste inițiative.