România face pași concreți spre tranziția energetică, iar județul Alba tocmai a devenit un reper național în domeniul energiei regenerabile. Pe 29 aprilie 2025, la Teiuș a fost inaugurat cel mai mare parc fotovoltaic finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un proiect de amploare care ar putea susține consumul energetic pentru aproximativ 70% dintre gospodăriile din județ. Este un pas simbolic, dar și strategic, pentru securitatea energetică a țării.
Un proiect de 55 milioane de euro, cu impact direct asupra rețelei naționale
Construit de compania Eurowind Energy România, parcul are o valoare totală de 55 de milioane de euro, dintre care 15 milioane provin din finanțare nerambursabilă prin PNRR. Potrivit estimărilor oficiale, parcul va putea acoperi consumul energetic pentru 86.000 de gospodării, oferind un exemplu clar de cum pot fondurile europene transforma realitățile locale.
Constantin Saragea, reprezentant al proiectului, a subliniat importanța implementării la timp:
„Vă dați seama cât de important este pentru sistemul energetic național să avem astfel de proiecte majore și să le punem în funcțiune în termenele stabilite.”
Tehnologie de ultimă generație: o revenire în forță a investitorilor
Pentru Eurowind Energy România, proiectul reprezintă o reîntoarcere puternică pe piața locală. Country-managerul Adrian Dobre a menționat că firma a început în urmă cu 13 ani cu un parc de 1,5 MW în Vrancea. Astăzi, revine cu cel mai mare parc solar din grupul său:
„Este cel mai mare parc finanțat prin PNRR și cel mai ambițios din portofoliul nostru.”
Mai mult, compania are în plan și punerea în funcțiune a parcului eolian de la Pecineaga, județul Constanța, dotat cu cele mai mari turbine din România, cu o capacitate totală de 48 MW. Astfel, Eurowind devine un actor-cheie în mixul energetic românesc, atât pe zona solară, cât și eoliană.
Analiză: De ce contează parcul de la Teiuș în contextul actual?
1. Diversificarea surselor de energie
Într-o perioadă în care Europa caută cu disperare alternative la combustibilii fosili și la dependența de gazele rusești, România are șansa de a deveni un lider regional în energie verde. Parcul de la Teiuș este un exemplu concret de decarbonizare a producției de energie, realizată cu sprijin european.
2. Reducerea presiunii asupra rețelelor centrale
Alimentarea directă a unui procent atât de mare din gospodăriile unui județ cu energie regenerabilă înseamnă și o relaxare a presiunii asupra rețelei naționale de transport și distribuție, care este învechită și adesea suprasolicitată.
3. Impuls economic local
Proiectul generează locuri de muncă, atrage know-how tehnologic și poate contribui indirect la atragerea altor investiții în zonă, în special în domenii conexe: stocare, smart grid, mentenanță sau chiar dezvoltare industrială.
Ce urmează?
România are în plan, prin PNRR, o serie de alte proiecte energetice, dar cel de la Teiuș setează un standard de execuție și impact. Rămâne de văzut dacă alte administrații locale și companii vor reuși să livreze proiecte de aceeași anvergură și cu rezultate similare.
Este important ca investițiile în infrastructura energetică verde să nu rămână doar insule izolate de succes, ci să devină o rețea integrată de capacități de producție, stocare și distribuție inteligentă. În acest sens, proiectele ca cel de la Teiuș nu trebuie doar aplaudate, ci multiplicate strategic.
De la un orășel la un model de bune practici
Teiuș, un orășel mic cu un nume mare de acum înainte pe harta energetică a României, demonstrează că tranziția energetică nu este doar un concept abstract din strategiile europene. Este o realitate care poate prinde rădăcini locale dacă există voință, viziune și o bună gestionare a fondurilor publice. Într-un timp în care lumea se confruntă cu crize climatice, energetice și economice simultane, astfel de exemple sunt mai necesare ca oricând.